duminică, 23 iunie 2013

Panica

Paduri intunecate, urme de labe pe pietre, o liniste exagerata, ca un vid, stanci abrupte si goale, toate astea m-au cam panicat ieri la munte. M-au panicat atat de tare incat am hotarat sa ne oprim si sa ne intoarcem de pe traseu.

Bine, ca era si foarte innorat si urma sa vina tura doi de ploaie.

Ma intreb daca erau in aer substante care ma faceau sa simt acea panica si sa fiu in alerta? Era instinctul meu? Ce era?

Ma gandesc si la oamenii preistorici, cat de curajosi si de nebuni trebuie sa fi fost sa mearga si sa infrunte bestiile pentru a putea supravietui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu