Astept vindecarea

Astept vindecarea. Vindecarea de frica mea, de mine insami, balaurul propriu care ma devoreaza uneori si pe care trebuie sa-l inving de fiecare data.
Astept sa ma abandonez, sa fiu libera si sa nu mai ingradesc ce simt, ce spun, ce scriu gandindu-ma la ce cred ceilalti. Sper ca acea zi sa vina cat mai repede (odata cu primavara mult asteptata).

Dar cum pot sa ma controlez foarte bine pentru a-mi duce munca la capat si in acelasi timp sa ma abandonez cu nepasare ritmului pentru a crea din interiorul meu adevarat si autentic?

Spre

Daca te aflai pe tarm puteai vedea in larg o puzderie de vapoare, mici si mari, in diferite culori. Daca te aflai in larg, pe unul dintre aceste vapoare, privind spre tarm puteai vedea un tarm si din loc in loc niste rauri ce te puteau inghiti. Daca te aflai intr-un avion puteai sa vezi... totul.
Cei din larg isi doreau sa gaseasca un rau care sa-i inghita. Cei de pe rau isi doreau sa poata iesi de acolo ca sa fuga din nou in larg si din larg spre un alt fluviu si spre alte rauri.
Erau unii care nu stiau nimic despre fluvii. Erau altii care navigau spre un fluviu anume cu viteza maxima. Mai erau si dintre cei care doar sperau sa recunoasca fluviul pe care vroiau sa intre atunci cand aveau sa-l vada.

M.O.

- Primiti cu colindul?
Asta mi-a venit sa spun in loc de Buna seara, pe cand imi scuturam picioarele de zapada intr-un martie 27, la usa doamnei M.O.. Zapada continua sa cada nebuna, zaluda, ratacita, ca-ntr-o zi de Craciun, numai ca ne pregateam de Paste.
Doamna M.O. este o Doamna.